Periprava, ultima frontiera in pescuitul stiucii

Pornind in jos pe Bratul Chilia, oricine, chiar si cel venit pentru prima oara in delta, observa cum incetul cu incetul, traficul devine tot mai rarefiat. Barcile, din ce in ce mai putine, pensiunile de pe maluri aproape absente, doar localitatile-port de pe malul drept si cateva barcazuri cu insemne chirilice ne amintesc ca suntem totusi pe un teritoriu de frontiera. Pardina, Tatanir, Chilia Veche, Periprava . Citesti si ai senzatia ca ai patruns intr-o alta lume. Si stii ce? Ai dreptate. Te afli in drum spre una dintre ultimele frontiele ale civilizatiei, acolo unde lupta cu salbaticia capata uneori chiar valente fizice.

Acolo, undeva la capatul lumii un pasionat pescar francez de competitie, indragostit de ani buni de Delta Dunarii a inceput acum cativa ani un demers curajos: refacerea populatiei de stiuca intr-un complex de incinte abandonate de ani buni, prada braconierilor si cormoranilor. In vara trecuta, prima data cand am vizitat Complexul de la Periprava, am ajuns oarecum sceptic. Mai pescuisem si pe alte incinte laudate si stiam ca uneori renumele unei astfel de locatii tinde sa o ia inaintea realitatii.

A fost nevoie de o dupa-amiaza de pescuit si peste treizeci de esocide sanatoase ca sa ma conving ca Sylvaine nu glumea: aici chiar este stiuca. Si mare, si multa. M-am intors seara la hotel plin de adrenalina, cu un record personal de 5,5 kilograme, determinat sa o iau de la inceput in dimineata urmatoare. In zilele care au urmat am pescuit pe toate incintele, care sunt la fel de ofertante precum sunt de diferite intre ele. De la incinte mai adanci, cu canale si apa ceva mai tulbure, unde voblerele de adancime fac legea, pana la japse cu apa neagra, inundate de verdeata, unde nimic altceva in afara de poppere sau stickbaituri nu va face fata, toate incintele compexului abunda in stiuca, iar varietate de metode la care te obliga configuratia lacurilor este ceea ce face ca totul sa devina palpitant. Am mai pescuit in locatii cu peste mult, iar (chiar daca la prima vedere pare incredibil), dupa un timp ajungi sa te plictisesti. E vina monotoniei pescuitului. Nu insa si aici, la Periprava. Soft baits, oscilante, deep divere, jerkuri suspending sau poppere, toate isi gasesc aplicatia intr-o incinta sau alta. Iar daca aveti in plan o vizita acolo, aveti grija ca firele sa fie sanatoase, deoarece media greutatii stiucilor de acolo e impresionanta, iar intalnirea de gradul 3 cu un exemplar (sau, de ce nu, mai multe) peste 9-10 kilograme, e un fapt mai mult decat real.

sursa: Liga Romana de Spinning – www.lrs.ro , autor: Stefan Tudose

Tags:  

2 comentarii la Periprava, ultima frontiera in pescuitul stiucii

  • SORIN MALUTAN  spune:

    Sant de acord 100% cu cele spuse in articol. Am fost si eu la Ultima Frontiera. In 13.06.2012,dimineata,mi-am batut recordul personal (4 kg) de doua ori ( 5kg si 6 kg) . SUPER CONDITII ! SUPER PESCUIT ! BRAVO GAZDELOR! Azi santem in 21.09.2012 si ne pregatim pentru iesirea din 01.10.2012.Speram sa fie vremea buna,penru ca restul e asigurat acolo.

  • N. D. R.  spune:

    Va salut domnilor,

    Cu respect ma adresez voua, dar din punctul meu de vedere, cel mai spectaculos pescuit la stiuca (MARE) este pe natural, atat in Delta cat si in rest. Pe incinta, aproape ca nu are niciun farmec.

    Acum cu siguranta, mi-o voi lua, si unii (in necunostinta de cauza) vor spune ca Delta nu mai tine stiuca mare pe natural. GRESIT! FALS! Nu se divulga locurile bune, pentru a nu face “pirlarii” macel, atat tot. Luati un lipovean adevarat cu voi, o sa va convingeti singuri. NU unul branconier sau puturos sau alcoolic.

    Multa sanatate si spor in toate 🙂

LASA UN COMENTARIU

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>